Clinica Oftalmologica Dr. Munteanu

Cataracta Pediatrica - cand este recomandat consultul?

Cu toții am auzit măcar o dată în viață de cataractă sau de îmbătrânirea lentilei din interiorul ochiului. Am auzit vorbindu-se despre această afecțiune la părinții noștri, la bunici sau la cunoștințe care au trecut de vârsta de 60-65 de ani. Din păcate cataracta nu este doar o boală a înaintării în vârstă, ea putând fi diagnosticată chiar și la nou-născuți.               

Cataracta pediatrică este principala cauză a scăderii calității vederii la copii cu un imens impact emoțional, social și economic atât pentru copil cât și pentru familie și societate. Această afecțiune poate fi tratată printr-o diagnosticare precoce și un management adecvat. În cele mai multe cazuri copiii cu cataractă pediatrică sunt diagnosticați la screening-ul de rutină, în timp ce unii sunt aduși la oftalmolog după ce părinții au observat unele aspecte particulare precum leucocoria (pupila albă) sau strabismul (devierea globilor oculari). 

1. Ce este cataracta?

Cataracta este definită ca opacifierea cristalinului, lentilă aflată în interiorul globului ocular. Fiziologic, cristalinul este transparent pentru a permite trecerea razelor de lumină.

2. Cum ne dăm seama că avem cataractă?

Cataractă este o afecțiune nedureroasă, dacă nu se asociază cu creșterii ale tensiunii intraoculare sau fenomene inflamatorii. Ca adulți, remarcăm o scădere treptată a calității vederii, vom schimba frecvent prescripția de ochelari, vom prezenta o sensibilitatea mai mare la lumină (fotofobie), nu vom mai aprecia corect distanțele.  În anumite situații când cataractă este avansată, vom observa în câmpul pupilar o zonă albicioasă-cristalinul opacifiat. În cazul nou-născuților sau a copiilor mici este destul de greu de apreciat. Este imposibil de aflat detalii despre calitatea vederii, dar anumite aspecte ne pot fi de ajutor:

  • pupila albă (dacă cristalinul este complet opacifiat) sau o modificare a reflexului roșu pupilar;
  • unul dintre ochi fuge constant (strabism);
  • mișcare permanentă a globilor oculari (nistagmus);
  • sugarul de peste 3 luni nu fixează și nu urmărește obiectele.

3. Când să vin cu copilul la consult oftalmologic?

Este important că sugarul să fie consultat cât mai devreme dacă:

  • Prezintă semnele descrise mai sus
  • Există istoric familial de cataractă congenitală
  • Mama a prezentat în timpul sarcinii o boală infecto-contagioasă
catarata pediatrica

4. Care sunt tipurile de cataractă pediatrică și care sunt cauzele?

Cataracta poate să fie prezentă de la naștere, denumită congenitală sau poate să se dezvolte în timp- forma dobândită. Cataractă poate fi prezentă doar la unul dintre cei doi ochi-unilaterală sau la ambii-bilaterală. Cele mai multe cataracte unilaterale și un număr important din cele bilaterale sunt idiopatice.

Cataractă congenitală este ereditară în 8.3-25% din cazuri fiind regăsită în sindroame precum Down (hipermetropie, nistagmus, strabism sau entropion), Lowe (retard mental, artropatie debilitantă), Nance-Horan (microcornee, malformații ale pavilionului auricular și anomalii dentare), Norrie (hipoacuzie neuro-senzorială și retard în dezvoltare). În aceste situații medicul genetician va îndruma pacientul către consult oftalmologic.

Cataracta poate avea și o cauză metabolică fiind diagnosticată în galactozemie cu deficit de galactokinază. Simptomatologia generală de tipul vărsături, deficit staturo ponderal, icter va aduce pacientul la consult pediatric.

O cauză importantă este existența în primul trimestru de sarcina a unei infecții materne cu virusul herpetic, gripal, rubeolic, rujeolic,Toxoplasma gondi sau citomegalovirus. În cazul infecției rubeolice regăsim triada: cataractă, hipoacuzie neuro-senzorială și afectare cardiacă.

Cataractă congenitală poate fi asociată cu alte boli oculare precum aniridie (absența irisului), anomalia Peters (opacități corneene).

Cataractă congenitală bilaterală poate să apară și în urma iradierii în primul trimestru de sarcină, a unor carențe materne (deficit de acid folic, avitaminoză) sau în cazul administrării în timpul sarcinii a unor medicamente de tipul sulfonamidelor sau a corticoizilor.

Cataracta dobândită poate fi traumatică, medicamentoasă (corticoterapie), asociată unor formațiuni tumorale intraoculare (retinoblastom) sau secundară unor fenomene inflamatorii oculare (uveite).

Cataractă uveitică este regăsită la pacienții de vârstă pediatrică în special la cei cu artrită juvenilă.

5. Dacă copilul este așa de mic, poate fi examinat?

Examenul oftalmologic al nou-născutului poate necesita în anumite situații sedare pentru a putea examina în detaliu structura globului ocular.

Este important de evaluat starea corneei, a irisului, fundul de ochi. Ecografia oculară este utilă în scop diagnostic, mai ales în cazurile unilaterale. Aceasta ajută la excluderea dezlipirii de rețină, a retinoblastomului. În unele cazuri se impune efectuarea rezonanței magnetice nucleare.

În cazul cataractei congenitale bilaterale se va recomanda profilul TORCH pentru a investiga o posibilă infecție activă.



6. Nu ar fi mai bine să așteptăm să crească puțin copilașul?

Diagnosticul timpuriu și tratamentul chirurgical efectuat la timp se asociază cu un prognostic favorabil. Cataracta dobândită are un prognostic mai bun comparativ cu cea congenitală. Factorii care pot influența negativ prognosticul chirurgical sunt prezența cataractei unilaterale, a nistagmusului, strabismului sau a altor defecte precum microftalmia (globi oculari de dimensiuni reduse).

Este important de știut că nu toate cataractele pediatrice necesită intervenție chirurgicală. Opacităţile cristaliniene de dimensiuni mici (1-2 mm) care nu se află în axul vizual vor fi monitorizate periodic de către medicul oftalmolog.

Opacitatile cristaliniene de peste 3 mm care sunt localizate central, în axul vizual, impun intervenția chirurgicală cât mai rapid. În formele unilaterale se recomandă operația la vârstă de 2-3 luni, iar în cele bilaterale la vârstă de 3-4 luni.



7. Ce se întâmplă dacă mai așteptăm puțin?

Dacă intervenția chirurgicală nu este efectuată la timp, opacitatea cristaliniană nu va permite razelor de lumină să pătrundă în ochi și se va instala sindromul de ochi leneș sau ambliopia. Micuțul pacient va dezvolta o deviere permanentă a globilor oculari (strabism) și o mișcare continuă, involuntară a acestora (nistagmus) prin imposibilitatea fixării cu privirea a obiectelor. 

Referinţe:
Khokhar SK, Pillay G, Dhull C, Agarwal E, Mahabir M, Aggarwal P. Pediatric cataract. Indian J
Ophthalmol. 2017 Dec;65(12):1340-1349.
https://www.allaboutvision.com/conditions/congenital-cataracts.htm (imagine)

https://www.stallardeyeclinic.com/paediatric-cataract/ (imagine)

https://www.allaboutvision.com/en-gb/conditions/congenital-cataracts/ (imagine)



De 30 de ani alături de pacienții noștri!

Fiecare pacient, fiecare diagnostic ne-a adus tot mai aproape de performanță! Echipa medicală, atent coordonată de Prof. Dr. Munteanu, este mândră să ofere cele mai bune servicii oftalmologice.

Dr. Munteanu