Clinica Oftalmologica Dr. Munteanu

Keratoconus - ce este si care sunt
factorii de risc pentru aparitia acestuia?

1. Ce este keratoconusul?

Această patologie a fost descrisă prima oară în anul 1854, denumirea derivând din cuvintele grecești ,,Kerato”( cornee) și ,,Kanos”(con). Keratoconusul este încadrat ca fiind o ectazie corneană, manifestat prin subțierea progresivă a corneei, ce își pierde forma sferică , bombându-se de regulă paracentral inferior sub forma unui con. Se dezvoltă  bilateral și asimetric. Această modificare corneană se asociază de regulă cu dezvoltarea astigmatismului miopic compus si scăderea progresivă a vederii, în cazul în care nu este depistat la timp. 

2. Care este mecanismul de producere al keratoconusului?

Responsabile pentru dezvoltarea keratoconului sunt de fapt fibrele de colagen din structura corneei, a cărei rezistență și elasticitate se modifică , fibrele devenind mult mai laxe, friabile. Acest proces are loc prin scăderea concentrației de anti-oxidanti de la nivel cornean, responsabili de altfel de protecția fibrelor de colagen.

De asemenea, printre cauzele apariției keratoconusului sunt menționați și factorii genetici asociați cu modificări calitative la nivelul fibrelor de colagen.  

3. Care sunt factorii de risc pentru apariția keratoconusului?

Cu excepția componentei genetice, riscul de apariție al keratoconusului  este crescut în asociere cu anumite patologii tiroidiene, inflamații cronice la nivelul suprafeței oculare, sau în cadrul unor boli sistemice ca și sindromul Down, sindromul Ehlers-Danlos, retinopatie pigmentară. Traumatismele oculare, terenul atopic ocular sau portul prelungit al lentilelor de contact pot duce, pe un teren cornean cu predispoziție, la dezvoltarea keratoconusului.

4. Care sunt semnele și simptomele sugestive pentru keratoconus?

Simptome sugestive pentru keratoconus pot fi:
• Vedere încețoșată și distorsionată
• Sensibilitate crescută la lumină, condus pe timp de noapte cu dificultăți
• Nevoia de a schimba des ochelarii, datorită modificării progresive a dioptriilor
• Halouri în jurul surselor de lumina

Semnele clinice sugestive pentru keratoconus sunt:
• Astigmatism miopic progresiv , cu valori crescute
• Modificarea ,,în foarfece” a reflexului roșu la retinoscopie
• Semnul Rizutti -reprezintă o reflexie a corneei nazale ca un de vârf de săgeată atunci când limbul cornean temporal este iluminat cu un fascicul îngust
• Inel Fleischer – depozite de fier, dispuse sub formă de inel, la baza conului cornean
• Striile Vogt – se observă niște linii stromale oblice sau verticale, ce dispar la presiunea pe glob. Acestea sunt de fapt falduri în stroma corneană profundă și membrana Descemet
• Semnul Munson reprezintă proeminența produsă de conul cornean pe pleoapa inferioară și se poate observa atunci când pacientul privește în jos
• Hidrops cornean acut – reprezintă edemul cornean apărut brusc, în urma ruperii membranei Descemet, fără tendintă de perforare
• Cicatrici stromale în urma vindecării hidropsului cornean acut

5. Cum este diagnosticat keratoconusul?

Suspiciunea de keratoconus se ridică în momentul prezenței unui astigmatism neregulat sau astigmatism miopic compus cu progresie evidentă, manifestate de la vârsta adolescenței sau a adultului tânăr. De asemenea, pahimetria corneană ce evidențiază o cornee subțire sau keratometria pot ridica mari semne de întrebare cu privire la un posibil diagnostic.

Diagnosticul de certitudine este stabilit doar pe baza unei topografii corneene, ce evidențiază harta corneană cu orice modificare de structură sau grosime apărute la acest nivel. Prin topografia corneană practic se va diagnostica, stadializa și evalua keratoconusul în cauză.  Din nefericire, topografia corneană nu este o investigație realizată de rutină la un consult oftalmologic uzual, din acest motiv multe cazuri de keratoconus sunt diagnosticate în stadiu tardiv.

În clinica noastră, beneficiem de unul din cele mai performante sisteme topografice, Schwind Sirius, care combină topografia cu utilizarea unei camere 3D Scheimpflug pentru a oferi imagini rapide și tridimensionale complete a corneei și a segmentului anterior ocular.

6. Ce metode de tratament există la ora actuală, in funcție de stadiul keratoconusului la momentul diagnosticării?

În funcție de stadiul keratoconusului la momentul diagnosticării, tratamentul va varia cu siguranță.

Pentru cazurile incipiente și moderate, se va opta pentru următoarele:
• Corecție optică pentru astigmatismul miopic compus, încă fără a ajunge în stadiul de astigmatism neregulat
• Crosslinking cornean, gold standard la ora actuală pentru a încetini sau chiar opri în anumite cazuri progresia keratoconusului
• Lentile dure, hibride sau de tip ,,piggyback” , în cazul astigmatismului neregulat pentru a corecta din dioptrii și pentru a îmbunătăți acuitatea vizuală
• Tratamentul de susținere a suprafeței oculare, cu lacrimi artificiale, gel lubrifiant de seară și Omega 3

Pentru cazurile avansate , se va opta pentru următoarele:
• Inelele corneene intrastromale folosite pentru remodelarea corneei, cu scopul aplatizării ei pentru a reduce astigmatismul, pentru a îmbunătăți acuitatea vizuală și pentru a facilita portul lentilelor de contact dure

• Keratoplastia perforantă

• Keratoplastia lamelară anterioară profundă (DALK)

7. Care este prognosticul vizual în cadrul acestei patologii?

În marea majoritate a cazurilor, keratoconusul nu duce la orbire sau pierderea severă a acuității vizuale. Descoperit la timp și tratat corespunzător, se asociază cu acuități vizuale destul de bune , corectate prin multitudinea de variante existente la ora actuală ca și opțiuni terapeutice validate și aprobate ca fiind utile în tratamentul keratoconusului.

dr cristina pac centrul oftalmologic munteanu

Dr. Cristina Pac

Medic specialist oftalmolog

De 30 de ani alături de pacienții noștri!

Fiecare pacient, fiecare diagnostic ne-a adus tot mai aproape de performanță! Echipa medicală, atent coordonată de Prof. Dr. Munteanu, este mândră să ofere cele mai bune servicii oftalmologice.

Dr. Munteanu