Descoperă cum schimbările mediului influențează ochii noștri și efectele asociate. Articolul nostru analizează în profunzime impactul schimbărilor mediului asupra sănătății ochilor și modul în care putem proteja vederii noastre prețioase. De la poluarea aerului la expunerea excesivă la lumina albastră emisă de dispozitivele electronice, vom explora soluții practice și sfaturi utile pentru a menține ochii sănătoși și a combate efectele negative ale mediului asupra vederii noastre.

Introducere

Niccolo Machiavelli, scriitor italian, spune intr-una din operele sale : ,,o schimbare o pregătește pe alta”. Fără să vrem , schimbarea mediului în care trăim provoacă schimbări în interiorul nostru de care este bine să ținem cont. Odată cu modernizarea stilului nostru de viață, a intensificării activității rutiere și a dezvoltării activității industriale se înmulțesc și factorii poluanți și nocivi pentru organismul nostru. Aspecte absolut necunoscute  pentru generațiile trecute, sunt astăzi probleme de actualitate pentru starea noastră de sănătate. Printre acestea se numără și impactul poluării mediului asupra stării oculare, problemă ridicată în urma apariției unor noi patologii sau creșterii inițial inexplicabile în frecvență a altor patologii deja documentate din sfera oftalmologică.

Numeroase studii vorbesc astăzi despre efectele pe termen scurt cât si pe termen lung asupra stării oculare a factorilor chimici din atmosferă , luminii artificiale sau a radiațiilor ultraviolete.

1. Factorii chimici

Factorii chimici principali considerați poluanți atmosferici  cu impact negativ asupra stării oculare sunt: particulele în suspensie, monoxidul de carbon, dioxidul de sulf, monoxidul și dioxidul de azot. Aceștia au efect atât asupra structurilor oculare de suprafață dar și asupra retinei.

Suprafaţa oculară se află în contact direct cu mediul, fiind mult mai expusă factorilor poluanţi atmosferici. Aceşti factori au acces direct asupra filmului lacrimal, corneei şi conjunctivei şi le pot afecta. Cea mai comună afecţiune oculară de suprafață datorată poluării atmosferice descrisă în literatură este sindromul de ochi uscat. Acesta este descris ca fiind o tulburare a filmului lacrimal. Se manifestă prin disconfort ocular, senzație de corp străin ( ,,nisip în ochi”), ochi roșu, vedere încețoșată tranzitorie.

Filmul lacrimal este compus din 3 straturi :lipidic, apos si mucos. Creșterea nivelului factorilor poluanți chimici duce la modificarea ph-ului filmului lacrimal. Studiile demonstrează că modificarea ph-ului filmului lacrimal duce la hiperplazia celulelor caliciforme conjunctivale responsabile de formarea stratului mucos al filmului lacrimal. Prin urmare, se va instala hiposecreția lacrimală iar componenta apoasă va fi secretată deficitar.Pe de altă parte, alterarea stratului lipidic sub acțiunea factorilor exogeni, duce la evaporarea crescută a stratului lacrimal apos.În final,în ambele cazuri, se produce destabilizarea filmului lacrimal cu un real discomfort ocular. In cadrul acestei afecțiuni, un rol important îl joacă și factorii climatici ca și vântul puternic, umiditatea scăzută, temperaturile crescute, presiunea atmosferică, toate exacerbând simptomatologia tipică de ochi uscat.

Persoanele cu un risc în plus în a dezvolta sindrom de ochi uscat sunt fumătorii, femeile, persoanele hipermetroape, purtătorii de lentile de contact,persoanele diagnosticate cu sindrom Sjogren, persoanele care se află sub anumită medicație ( antihistaminice, beta-blocante, anticolinergice, fenotiazine,diuretice, topice anti-glaucomatoase) , persoanele cu blefarită cronică sau cu anomalii palpebrale (ectropion, lagoftalmie)  .

Datorită scăderii fluxului apos , posibilitatea apariției unei infecții locale este ridicată. În lipsa unui tratament adecvat, sindromul de ochi uscat se poate complica cu afectarea corneei, producând eroziuni, ulcerații și se poate ajunge chiar la pierderea vederii. 

Studii recente au demonstrat  faptul că zonele în care NO2 și CO au fost înregistrate în concentrații mari, rata incidenței degenerescenței maculare legate de vârstă este semnificativ mai crescută.Această patologie se manifestă prin alterarea vederii centrale și modificarea formelor imaginilor percepute. Persoanele care locuiesc în zonele aglomerate din orașe au  cu 92% mai multe șanse de a dezvolta boala, comparativ cu cei care locuiesc în zone cu concentrații mai scăzute ale acestor poluanți. De subliniat este faptul că acești poluanți produc modificări la nivel celular prin molecule reactive și radicali liberi. Acești poluanți nu produc leziuni maculare prin efectul direct asupra ochilor, ci ajungând la țesutul țintă prin circulatia sanguină, odată ce au fost inhalați.

2. Lumina artificială

Un alt aspect care a inceput sa câștige tot mai multă atenție la nivel global este ceea ce se numește ,, light pollution”. Acest termen se referă la expunerea prelungită la lumina artificială dăunătoare pentru ochi. Odată cu dezvoltarea surselor de lumină artificială, s-a perturbat ritmul circadian și ciclul lumină-întuneric dat de lumina solară.  Iluminatul stradal, computerele, tabletele, smartphone-urile ,televizorul, LED-urile,  lucrul în schimburi ,timpul petrecut în trafic pe timp de noapte, toate contribuie la o expunere suplimentară a ochilor noștri la lumina albastră.    

Pe termen scurt, se manifestă ca și o combinație între discomfortul ocular și deficiența vizuală. Lumina albastră se dispersează mai ușor decât alte lumini vizibile și nu este atât de ușor de focalizat. Efortul de focalizare reduce contrastul și poate contribui la apariția oboselii oculare. Cu siguranță mulți am experimentat discomfort ocular după ce am folosit mai mult timp telefonul mobil sau laptop-ul la servici sau acasă, de asemenea deficiență vizuală în trafic pe timp de noapte, odată cu intersectarea cu autovehiculele care circulă în sens invers decât noi. Pe termen lung, lumina albastră agravează sindromul de ochi uscat și contribuie la apariția degenerescenței maculare legate de vârstă. 

E important să fim conștienți de aceste efecte și să luăm măsuri atât pentru noi cât și pentru copiii noștri care sunt expuși acestui tip de poluare de la vârste tot mai mici.

3. Razele ultraviolete

Numite și raze UV, razele ultraviolete sunt de fapt radiații electromagnetice cu o lungime de undă mai mică decât radiațiile luminii percepute de ochiul omenesc.Soarele emite radiații UV, acestea find blocate în mod normal in proporție destul de mare de stratul de ozon. Odată cu subțierea stratului de ozon, un binecunoscut efect al poluării, intensitatea razelor UV este mai mare și mai nocivă.Cele mai afectate structuri oculare sunt pleoapele, corneea și cristalinul, deoarece acestea au capacitatea crescută de a absoarbe radiațiile cu lungime de undă scurtă.

Expunerea pe termen scurt poate produce  la nivelul tegumentului periocular arsuri locale, manifestate prin edem palpebral, roseață și senzație de căldură locală. La nivelul corneei, produce fotocheratita descrisă cu vedere încețoșată, sensibilitate exagerată la lumină, lăcrimare în exces, senzație de corp strain. Aceste afecțiuni, sub tratament corespunzător local și inițiat la timp se remit fără leziuni ireversibile.

Expunerea pe termen lung afectează pleoapele cu dezvoltarea carcinomului bazocelular, conjunctiva prin apariția pterigionului sau cristalinul cu dezvoltarea cataractei. Toate aceste afecțiuni impun necesitatea unei intervenții chirurgicale ca și măsură de tratament.  Expunerea mare la UV poate determina leziuni retiniene ireversibile datorită efectului fotochimic al radiațiilor asupra epiteliului pigmentar retinian și celulelor fotoreceptoare. Literatura de specialitate încadrează aceste leziuni în patologia descrisă ca retinopatie solară. Deși se înregistrează foarte rar, această afecțiune este asociată cu o scădere importantă a acuității vizuale.

Pentru a vă proteja cât mai bine ochii de efectele poluării vă putem acorda următoarele sfaturi:

• În cazul în care apare senzaţia de mâncărime, înţepături sau senzaţia de corp străin însoțite de lăcrimare în exces , consultați imediat medicul oftalmolog.
• Dacă vi-au fost prescrise lacrimi artificiale la un consult oftalmologic, folosiți-le cu regularitate. Dacă veți întrerupe administrarea lor, simptomele de ochi uscat vor reveni.
• Purtătorilor de lentile de contact, vă recomandăm varianta dailies în loc de cele night&day , mult mai nocive în condițiile de poluare actuale. De asemenea, este foarte important să optați pentru lentile de contact de calitate, a căror textură  vă va feri de iritații oculare și posibile eroziuni corneene.
• Dacă lucrați mult la calculator, folosiți ochelari cu protecție specială împotriva luminii albastre. Faceți pauze la fiecare 30 de minute de lucru, în care să clipiți mai des și să priviți în depărtare, preferabil spre un spațiu verde.
• Limitați timpul petrecut de copiii voștri la calculator/smartphone, asigurați-le protecția necesară și evitați luminile de veghe.
• Evitați plimbările , mersul pe bicicletă sau joggingul prin zonele aglomerate la orele de vârf.
• Folosiți ochelari de soare cu filtru împotriva radiațiilor UV  , chiar și dacă afară este ușor înnorat. 

Cel mai important însă este să  vă prezentați la consult oftalmologic periodic pentru a înțelege mai bine care sunt riscurile la care sunteți expus și pentru a vă fi oferit un tratament individualizat și specific.

Descoperiți mai multe informații valoroase despre oftalmologie și sănătatea ochilor vizionând materialele realizate de experți în domeniu de pe canalul nostru de YouTube.

Dr. Pac Cristina Patricia

Medic specialist oftalmolog