📞 Sună 🕒 Cere o programare
Oftalmologia și Cardiologia: Cum Se Intersectează Sănătatea Oculară cu Sănătatea Inimii Clinica Oftalmologica Dr. Munteanu

Oftalmologia și Cardiologia: Cum Se Intersectează Sănătatea Oculară cu Sănătatea Inimii

Centrul Oftalmologic Profesor Doctor Munteanu

Ochii nu sunt doar fereastra spre suflet, acel instrument capabil să ofere şi să provoace emoţie, bucurie sau tristeţe, să observe şi să studieze ceea ce se întâmplă în jurul nostru, să capteze acel procent uriaş de informaţii necesar creierului pentru a analiza, interpreta realitatea înconjurătoare … se consideră, pe bună dreptate, că fără ei, fără vedere, n-am fi evoluat şi progresat aşa cum am făcut-o de-a lungul mileniilor.

La o primă vedere, inima şi ochii nu par a avea multe lucruri în comun, dar, dacă ne uităm mai atent, observăm că există anumite similitudini în ceea ce priveşte vascularizaţia (cu toate particularităţile specifice fiecăreia dintre cele 2 structuri), respectiv expunerea la aceleaşi influenţe de mediu intern şi ambiental. În plus, o serie de factori de risc şi mecanisme fiziopatologice sunt comune atât afecţiunilor cardiovasculare cât şi oculare. De ex., detectarea leziunilor aterosclerotice (a plăcilor de aterom) la nivelul carotidelor, de foarte multe ori, semnalează prezenţa degenerării maculare, a retinopatiei diabetice, a ocluziei la nivelul arterei centrale a retinei, a neuropatiei optice ischemice, a sindromului ischemic ocular, etc., ca să menţionăm doar câteva dintre aspectele patologice constatate frecvent la examenul oftalmologic şi care se leagă (sau sunt parte) de afecţiuni cardiovasculare prezente. Iar abordarea terapeutică trebuie, bineînţeles, sã le cuprindă pe ambele.1

Bolile cardiovasculare sistemice, de tipul hipertensiunii arteriale (HTA), al bolii coronariene, de tipul diabetului zaharat (DZ) sau al obezităţii, sunt toate asociate cu modificări vasculare structurale la nivelul retinei – îngustări ale arteriolelor, dilataţii venoase, modificări de calibru (reducerea raportului arterio-venos).

Retina reprezintă o structură unică în felul său, care ne permite accesul direct la evaluarea microcirculaţiei, oferindu-ne o fereastrã spre detectarea eventualelor modificări ale vaselor de sânge din microcirculaţie, modificări legate de dezvoltarea şi evoluţia afecţiunilor cardiovasculare mai sus menţionate. E vorba de o analiză structurală, dar şi funcţională, care se poate repeta în timp (fiind chiar recomandată aceastã evaluare periodică).

Modificările de la nivelul retinei sunt legate mai ales de prezenţa HTA şi a diabetului zaharat, explorarea imagistică retiniană fiind un instrument direct, non-invaziv, de evaluare şi de monitorizare (periodică, în special la aceste categorii de pacienţi), a microcirculaţiei retiniene, acest lucru permiţându-ne o privire (o fereastră deschisă, indirect) asupra microcirculaţiei sistemice şi, implicit, asupra altor organe. Aceste modificări structurale şi funcţionale de la nivelul vaselor retiniene, prezenţa retinopatiei, pot reprezenta rezultatul inflamaţiei, a disfuncţiei endoteliale, a acţiunii factorilor de risc cardiovascular cunoscuţi (cu alte cuvinte, mecanisme fiziopatologice comune, aceiaşi factori de risc implicaţi şi în patologia retiniană, şi în cea cardiovasculară), respectiv a prezenţei în sine a comorbidităţilor cardiovasculare. În plus, există suficiente date acumulate până în prezent care sugerează că imagistica retiniană ar fi un foarte bun instrument de evaluare a modificărilor structurale şi funcţionale ale microcirculaţiei asociate disfuncţiei şi remodelajului de ventricul stâng (VS), respectiv insuficienţei cardiace (IC).2 Sunt aspecte care subliniază importanţa colaborării între cele 2 zone de specialitate, Oftalmologie şi Cardiologie.

Wong şi colab. săi au sugerat faptul că prezenţa retinopatiei ar fi un predictor de dezvoltare a IC simptomatice în decurs de 7 ani, independent de factorii demografici sau de prezenţa factorilor tradiţionali de risc cardiovascular; mai interesant, ei sugerau o asociere semnificativă în subgrupul de pacienţi  care nu prezintă HTA, DZ sau boală coronariană, adică simpla detectare precoce a modificărilor din microcirculaţia  retiniană traduce un risc crescut de IC, chiar la persoane aparent sănătoase în acel moment.3

Retinopatia diabetică (afectarea vasculară retiniană specifică pacienţilor cu DZ) ar reprezenta şi ea un factor independent de predicţie pentru insuficienţa cardiacă (IC) – prezenţa unei afectări moderat-severe ar însemna un risc de 2x mai crescut de apariţie a IC în următorii 9 ani4, independent de riscul cardiovascular tradiţional, de încărcătura aterosclerotică sau de controlul glicemic (mai ales la pacienţii cu IC cu funcţie sistrolică păstrată faţă de cei cu funcţie de pompă redusă).4,5

Îngustarea arteriolelor retiniene, respectiv dilatarea venulelor retiniene, se asociază cu afecţiunile coronariene (mai ales la femei, se pare), dar şi cu  cele cerebrale (accidentele vasculare cerebrale).6,7,8

Pe parte cardiovasculară, pe lângă (de fapt, în cadrul evaluării cardiovasculare) evaluarea clasică, specifică, a pacienţilor cu diverse afecţiuni cardiovasculare (mai ales a celor cu HTA, cu afectare ischemică în diverse teritorii, cu tulburări de ritm sau de conducere, cu valvulopatii, cu insuficienţă cardiacă, etc.), evaluarea de la nivel carotidian ne permite să observăm dacă există plăci de aterom la acest nivel (nu de puţine ori, ele reprezentând un semnal al prezenţei modificãrilor aterosclerotice în întreg arborele arterial, inclusiv în teritoriile nobile – coronarian şi cerebral), tipul, structura lor, felul în care ele influenţează circulaţia sângelui în această zonă, respectiv repercusiunile asupra circulaţiei retiniene şi cerebrale în ansamblul ei.

Vorbeam din start de o ”călătorie cu final necunoscut”, lucru perfect valabil pentru bolile cardiovasculare – de unde porneşte călătoria? De la riscul cardiovascular, cardiometabolic, al fiecăruia dintre noi! Un risc redus ar însemna o călătorie frumoasă, liniştită, fără evenimente cardiovasculare (sau fără evenimente deosebite) – şi prin aceste evenimente (staţii pe parcurs sau punct terminus) trebuie să înţelegem evenimente ameninţătoare de viaţă: infarct miocardic acut (IMA), angină pectorală (AP), accident vascular cerebral (AVC), moarte subită, …, ca să le menţionăm pe cele mai redutabile dintre ele. Evaluarea cardiovasculară, prin prisma evaluării acestui risc (factori genetici, fumat, colesterol crescut, valori mari ale trigliceridelor, hiperglicemie, obezitate, sindrom de apnee în somn, disfuncţii tiroidiene, sedentarism, factori legaţi de riscul trombotic, …, o serie de alţi factori mai mult sau mai puţin cunoscuţi) permite intervenţii precoce, pentru reducerea, pe cât posibil, a acestui risc. Şi continuarea călătoriei, cu seninătate şi zâmbet în privire …

2 exemple de afecţiuni oculare care reflectă, o dată în plus, această conexiune:

1) ocluzia venei retiniene, o cauză majoră de pierdere a vederii şi a 2-a cea mai frecventă modificare la nivelul vaselor retiniene (după retinopatia diabetică), numără printre posibilele cauze: staza venoasă, modificările degenerative ale peretelui vascular şi hipercoagulabilitatea sanguină (triada Virchow), la care s-ar adăuga factori locali (glaucomul) sau sistemici – hipertensiunea arterială (HTA), dislipidemia, fumatul şi diabetul zaharat (DZ)!9 Cu alte cuvinte, evaluarea cardiovasculară este un element esenţial în abordarea acestor pacienţi! 

2) ocluzia arterei centrale a retinei, datoratã prezenţei unui cheag la acest nivel, poate duce, şi ea, la pierderea abruptă a vederii! Şi în acest caz pot interveni, drept factori cauzali, factorii tradiţionali de risc cardiovascular – HTA, DZ, dislipidemia, la care se adaugă posibilul risc trombofilic (moştenit sau dobândit), aspecte care trebuie avute în vedere în evaluarea cardiovasculară. În plus, un aspect deosbit e cel legat de riscul aparte al acestor pacienţi de a dezvolta evenimente cardiovasculare în viitor – accident vascular cerebral (AVC) şi infarct miocardic (IM)10, cu un risc mai crescut de mortalitate de orice cauză. Deci, ocluzia arterei centrale a retinei trebuie considerată ca o reală ameninţare şi abordată corespunzător, atât oftalmologic, cât şi cardiovascular!

De câţiva ani, de când funcţionează colaborarea foarte bună dintre oftalmologi şi cardiologi (şi invers), am avut, şi avem în continuare, ocazia să-i ajutăm mult mai bine pe pacienţi prin această abordare complexă multidisciplinară, dar şi să vedem, o dată în plus, frumuseţea şi beneficiile abordării medicale complexe, integrate, a pacienţilor care ni se adresează cu atâta încredere!

BIBLIOGRAFIE

  1. J Flammer, K Konieczka, RM Bruno, et al. – The eye and the heart, European Heart Journal, 34 (17): 1270-1278
  2. T Chaikijurajai, JP Ehlers, WH Wilson Tang – Retinal Microvasculature – A Potential Window Into Heart Failure Prevention, J Am Coll Cardiol HF, 2022; 10: 785–791
  3. TY Wong, W Rosamond, PP Chang, et al. – Retinopathy and Risk of Congestive Heart Failure, JAMA, 2005; 293 (1): 63-69
  4. N Cheung, JJ Wang, SL Rogers, et al. – Diabetic retinopathy and risk of heart failure, J Am Coll Cardiol, 2008; 51: 1573–1578
  5. S Kurioka, H Ose, K Fukuma, et al. – Severity of diabetic retinopathy is associated with left ventricular diastolic dysfunction in patients with type 2 diabetes, Diabetes Res Clin Pract., 2013 ;99: 287–291
  6. R Kawasaki, J Xie, N Cheung, et al. – Retinal microvascular signs and risk of stroke: The Multi-Ethnic Study of Atherosclerosis (MESA), Stroke, 2012; 43: 3245–3251
  7. B Gopinath, J Chiha, AJ Plant, et al. – Associations between retinal micro-vascular structure and the severity and extent of coronary artery disease, Atherosclerosis, 2014; 236: 25–30
  8. TY Wong, R Klein, AR Sharrett, et al. – ARIC Investigators – Atheroslerosis Risk in Communities Study. Cerebral white matter lesions, retinopathy, and incident clinical stroke, JAMA, 2002; 288: 67–74
  9. RB Salah, A Derbel, F Megdich, et al. – Risk factor forretinal vein occlusion: A case control study, Electronic Journal of General Medicine, 2024; 21 (3); e-ISSN: 2516-3507
  10. R Dziedzic, L Zaręba, T Iwaniec, et al. – High prevalence of thrombophilic risk factors in patients with central retinal artery occlusion, Thromb J, 2023; 21: 81

Descoperiți mai multe informații valoroase despre oftalmologie și sănătatea ochilor vizionând materialele realizate de experți în domeniu de pe canalul nostru de YouTube.

Oftalmologie Timisoara - Doctor oftalmolog Timisoara - Dr. Rodica Dan, Medic primar Medicina Interna Cardiologie

Asist. Univ. Dr. Rodica Dan

Medic Primar Medicină Internă - Cardiologie

De 30 de ani alături de pacienții noștri!

Fiecare pacient, fiecare diagnostic ne-a adus tot mai aproape de performanță! Echipa medicală, atent coordonată de Prof. Dr. Munteanu, este mândră să ofere cele mai bune servicii oftalmologice.

Dr. Munteanu