Glaucomul Cronic – Boala Tăcută a Ochiului

Introducere: Cum descoperim un diagnostic de glaucom cronic

Scăderea vederii nu vine întotdeauna cu semnale de alarmă zgomotoase, dureri puternice sau ochi roșii. Uneori, vederea se degradează atât de lent și subtil încât pacientul nici nu își dă seama că se confruntă cu o problemă medicală gravă, punând totul pe seama înaintării în vârstă. În cel de-al treilea videoclip, „Ghicești Diagnosticul?”, Dr. Manuela Buzescu and Dr. Daiana Mărgărit aduc în prim-plan un caz clasic, dar extrem de periculos prin natura sa silențioasă.

Cazul prezentat implică un pacient în vârstă de 65 de ani care se prezintă la cabinetul oftalmologic acuzând o scădere nespecifică a vederii. Debutul a fost foarte lent, întinzându-se pe parcursul mai multor luni. Interesant este că pacientul nu are neapărat dificultăți majore la citit, ci mai degrabă se lovește frecvent de obiecte prin casă și nu observă lucrurile care se află în lateralul său. Adesea, el vede halouri în jurul luminilor, dar nu prezintă durere oculară, roșeață și nici o scădere bruscă a acuității vizuale.

Pe baza acestei evoluții lente și a pierderii vederii periferice, Dr. Daiana Mărgărit stabilește rapid diagnosticul corect: glaucom cronic. Cunoscut și sub denumirea de „boala tăcută a ochiului” sau „hoțul tăcut al vederii”, un diagnostic de glaucom reprezintă una dintre principalele cauze de orbire ireversibilă la nivel mondial, motiv pentru care controalele regulate sunt absolut esențiale.

Ce este glaucomul cronic și de ce i se spune boala tăcută a ochiului?

Pentru a înțelege exact ce este glaucomul cronic, trebuie să privim anatomia ochiului. Ochiul uman produce constant un lichid numit umoare apoasă, care hrănește structurile oculare și menține forma globului ocular. În mod normal, acest lichid se drenează printr-o rețea complexă situată în unghiul de drenaj al ochiului, menținând o presiune intraoculară constantă și sănătoasă.

Atunci când sistemul de drenaj se înfundă treptat sau nu mai funcționează eficient, lichidul se acumulează, determinând o creștere a presiunii în interiorul ochiului (hipertensiune intraoculară). Această presiune ridicată apasă mecanic și întrerupe fluxul sangvin către nervul optic – „cablul” principal care transmite informațiile vizuale de la ochi la creier.

În cazul în care primiți un diagnostic de glaucom cronic (glaucom cu unghi deschis), acest proces de deteriorare a fibrelor nervoase are loc extrem de lent. Pentru că se întâmplă pe parcursul anilor, creierul reușește să compenseze și să „umple” zonele lipsă din imagine, ascunzând practic boala de pacient până în stadiile sale terminale, când daunele sunt deja ireversibile. Din acest motiv, denumirea de „boala tăcută” este cât se poate de potrivită.

Cum recunoști primele simptome de glaucom?

Tabloul clinic pentru glaucomul cronic este, în faza sa incipientă, practic inexistent. Totuși, pe măsură ce afecțiunea avansează, apar semnale pe care pacienții, asemenea celui din cazul prezentat de Dr. Manuela Buzescu, încep să le observe în viața de zi cu zi. Lipsa durerii nu înseamnă lipsa bolii. Iată care sunt cele mai frecvente simptome de glaucom cronic:

Pierderea vederii periferice (laterale): Acesta este semnul distinctiv. Pacienții nu mai observă obiectele aflate în lateral, motiv pentru care se lovesc de tocul ușii, de mobilă sau au dificultăți majore în a se asigura la volan.
Vedere „în tunel”: În stadiile avansate, câmpul vizual se îngustează atât de mult încât pacientul vede doar direct înainte, ca și cum ar privi printr-un tub sau tunel.
Apariția halourilor: Percepția unor cercuri luminoase, asemănătoare cu un curcubeu, în jurul surselor de lumină (în special noaptea) poate indica fluctuații ale tensiunii intraoculare.
Dificultăți de adaptare la întuneric: Trecerea de la un mediu luminos la unul slab iluminat devine tot mai dificilă.
Scăderea nespecifică a calității vederii: Pacientul simte că „nu mai vede bine”, dar schimbarea dioptriilor ochelarilor nu aduce nicio îmbunătățire.

Spre deosebire de atacul acut de glaucom (o urgență extremă însoțită de durere atroce, ochi roșu și greață), forma cronică dezbătută aici evoluează fără durere oculară și fără roșeață, ceea ce întârzie adesea prezentarea la medicul oftalmolog.

Factori de risc: Cine este predispus la apariția glaucomului?

Deși oricine poate dezvolta această afecțiune, există anumite categorii de persoane care prezintă un risc semnificativ mai mare de a primi un diagnostic de glaucom. Monitorizarea acestor pacienți este fundamentală pentru prevenirea orbirii. Factorii de risc majori includ:

Vârsta înaintată: Riscul crește exponențial după vârsta de 40 de ani și este și mai pronunțat la pacienții de peste 60 de ani, cum este cazul pacientului de 65 de ani din episodul nostru.
Ereditatea: Istoricul familial joacă un rol crucial. Dacă aveți părinți sau bunici diagnosticați cu glaucom, riscul dumneavoastră este de până la 4-9 ori mai mare.
Tensiunea intraoculară crescută: Deși nu toți cei cu presiune oculară mare dezvoltă glaucom, aceasta rămâne cel mai important factor de risc.
Afecțiuni medicale generale: Diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare și hipotiroidismul pot afecta circulația la nivelul nervului optic.
Miopia severă sau hipermetropia: Anatomia specifică a ochilor cu dioptrii mari îi face mai susceptibili la fluctuațiile de presiune și la deteriorarea nervului optic.
Utilizarea prelungită de corticosteroizi: Picăturile, unguentele sau pastilele cu steroizi, folosite pe termen lung, pot crește considerabil tensiunea din interiorul ochiului.

Cum se stabilește exact un diagnostic de glaucom?

Confirmarea clinică nu se poate baza doar pe simptome, mai ales că acestea apar târziu. Pentru a pune un diagnostic de glaucom cu certitudine, echipa medicală de la Clinica Prof. Dr. Munteanu utilizează protocoale internaționale și echipamente de ultimă generație. Examinarea de specialitate cuprinde:

Tonometria: Măsurarea tensiunii intraoculare. Este o procedură rapidă, nedureroasă, esențială pentru depistarea presiunii crescute.
Oftalmoscopia și examinarea fundului de ochi: Medicul vizualizează direct forma, culoarea și aspectul nervului optic, căutând semne de excavare (adâncire) a acestuia.
Tomografia în Coerență Optică (OCT): O scanare cu laser extrem de precisă care măsoară grosimea stratului fibrelor nervoase retiniene, detectând leziunile microscopice cu mult înainte ca vederea să fie afectată.
Perimetria computerizată (Câmpul Vizual): Testul care confirmă simptomul descris de pacientul din videoclip – determină gradul de pierdere a vederii periferice.
Gonioscopia: O examinare specială a unghiului de drenaj al ochiului, pentru a stabili tipul de glaucom (cu unghi deschis sau închis).
Pahimetria: Măsurarea grosimii corneei, un factor ce influențează acuratețea citirii tensiunii intraoculare.

Care sunt opțiunile de tratament pentru glaucom?

Este important de reținut un aspect fundamental: tratamentul pentru glaucom nu poate reda vederea deja pierdută. Leziunile nervului optic sunt permanente. Scopul absolut al oricărei terapii este oprirea progresiei bolii prin scăderea tensiunii intraoculare la un nivel considerat sigur. Opțiunile terapeutice includ:

Tratamentul medicamentos (Picături oftalmice): Reprezintă de obicei prima linie de tratament. Există numeroase clase de medicamente (analogi de prostaglandine, beta-blocante, inhibitori de anhidrază carbonică) care fie reduc producția de umoare apoasă, fie îi facilitează drenajul. Respectarea zilnică a administrării acestor picături este vitală.
Terapia Laser (ex. SLT – Trabeculoplastia Laser Selectivă): O procedură non-invazivă, realizată în cabinet, prin care se aplică fascicule laser pe rețeaua de drenaj a ochiului, stimulând-o biologic să dreneze mai mult fluid.
Intervenția chirurgicală: Este indicată atunci când picăturile și laserul nu reușesc să țină presiunea sub control. Operațiile tradiționale, cum ar fi trabeculectomia, creează o nouă cale de scurgere a lichidului. În ultimii ani, au apărut și tehnici chirurgicale minim invazive (MIGS), care folosesc implanturi microscopice pentru a facilita drenajul ocular, oferind o recuperare mult mai rapidă și sigură.

Concluzie

Un diagnostic de glaucom cronic schimbă viața unui pacient, impunând o disciplină a tratamentului pe viață. Deși afecțiunea este incurabilă și nedureroasă în stadiile sale de debut, medicina modernă oferă astăzi soluții excelente de tratament pentru glaucom. Identificarea timpurie a bolii, înțelegerea simptomelor (cum sunt pierderea vederii periferice și halourile luminoase) și complianța la recomandările medicului oftalmolog transformă glaucomul dintr-o cauză certă de orbire într-o afecțiune cronică perfect gestionabilă, care vă permite să vă mențineți o calitate excelentă a vieții.

Descoperiți mai multe informații valoroase despre oftalmologie și sănătatea ochilor vizionând materialele realizate de experți în domeniu de pe canalul nostru de YouTube.

Dr. Manuela Buzescu, Medic Primar Oftalmolog

Dr. Manuela Buzescu este Medic primar oftalmolog cu o vastă experiență și activitate de aproape 3 decenii în domeniu, cu sute de victorii în lupta cu afecțiunile oculare. Totodată, Dr. Buzescu este și Medic primar oftalmolog la Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, chirurg de elită în microchirurgie oculară și membru al Societății Române de Oftalmologie (SRO), al Societății Române de Glaucom (SRG) și al Societății Române de Cataractă și Chirurgie Refractivă (SRCCR). Ne mândrim să avem în echipa noastră medici dedicați, cu asemenea experiență.

News - 16th September 2026

Glaucomul Cronic – Boala Tăcută a Ochiului