Glaucomul: De Ce Este Periculos și Cum Îl Poți Depista la Timp

O Boală care Distruge în Tăcere - și Ireversibil

Există boli care dor, care se văd, care avertizează. Și există boli care nu fac nimic din toate acestea – evoluează în liniște, an după an, până când paguba este deja făcută.

Glaukom face parte din a doua categorie. Și tocmai de aceea este atât de periculos.

Dr. Alexandra Preda, medic oftalmolog la Prof. Dr. Munteanu Ophthalmologisches Zentrum, atrage atenția asupra unei realități pe care mulți pacienți o descoperă prea târziu.

Ce Este Glaucomul?

Mulți pacienți asociază glaucomul exclusiv cu presiunea crescută în ochi – „tensiunea oculară”. Această asociere este parțial corectă, dar incompletă și poate genera o falsă siguranță.

Glaucomul este, în esență, o afecțiune a nervului optic – structura care transmite informațiile vizuale de la retină la creier. Când nervul optic este deteriorat progresiv, câmpul vizual se îngustează treptat, iar în stadiile finale vederea dispare complet.

Cel mai frecvent, această deteriorare este cauzată de presiunea intraoculară crescută – atunci când lichidul din ochi (umoarea apoasă) nu se drenează corespunzător, se acumulează și exercită o presiune excesivă asupra nervului optic. Acesta este glaucomul cu unghi deschis – forma cea mai frecventă, care evoluează lent și asimptomatic.

Însă există și forme de glaucom în care presiunea intraoculară este normală – glaucomul normotensiv – în care nervul optic se deteriorează din alte cauze, legate de circulația sanguină locală sau de sensibilitatea crescută a nervului. Aceasta este una dintre marile capcane ale bolii: un pacient cu presiune oculară normală poate crede că nu are risc de glaucom – și poate greși.

De aceea, diagnosticul de glaucom nu se face doar măsurând presiunea oculară. Necesită o evaluare completă a nervului optic și a câmpului vizual.

De Ce Simptomele Lipsesc - și De Ce Tocmai Asta Este Problema

Dacă glaucomul ar durea, dacă ar produce brusc vedere încețoșată sau roșeață, pacienții ar merge imediat la medic. Dar în marea majoritate a cazurilor, nu face niciunul dintre aceste lucruri.

Iată cum evoluează glaucomul în tăcere:

Stadiul incipient: Primele fibre ale nervului optic sunt afectate. Câmpul vizual începe să se îngusteze ușor la periferie. Pacientul nu observă nimic — creierul compensează automat micile lacune vizuale, iar vederea centrală rămâne perfectă.
Stadiul moderat: Zonele din câmpul vizual periferic devin mai extinse. Pacientul poate observa uneori că „nu vede bine lateral” – dar adesea atribuie asta oboselii sau vârstei și nu se prezintă la medic.
Stadiul avansat: Vederea periferică este semnificativ compromisă. Acuitatea vizuală centrală poate fi și ea afectată. Abia acum mulți pacienți ajung la medic – dar la acest moment, o mare parte din nervul optic este deja distrus ireversibil.
Stadiul terminal: Orbire completă sau aproape completă. Nici un tratament nu poate recupera vederea pierdută.

Această evoluție graduală și silențioasă face din glaucom una dintre cele mai periculoase boli oculare – și cea mai importantă cauză de orbire ireversibilă din lume.

Vestea Bună - Diagnosticat Precoce, Glaucomul Poate Fi Controlat

Dacă există un mesaj de speranță în toată această poveste, este acesta: glaucomul diagnosticat la timp și tratat corect nu duce la orbire.

Tratamentul glaucomului nu vindecă boala – nu există un tratament care să regenereze nervul optic afectat. Dar tratamentul controlează progresia bolii, menținând presiunea intraoculară la un nivel sigur și oprind sau încetinind semnificativ deteriorarea nervului optic.

În practică, aceasta înseamnă:

Picături oftalmologice administrate zilnic, pe termen nedefinit – prima linie de tratament, eficientă în majoritatea cazurilor
Tratament laser – trabeculoplastia selectivă cu laser (SLT), care îmbunătățește drenajul natural al umorii apoase
Chirurgie – inclusiv soluții moderne precum PRESERFLO MicroShunt, disponibil la Centrul Oftalmologic Prof. Dr. Munteanu, pentru cazurile în care picăturile nu mai sunt suficiente

Un pacient diagnosticat precoce, care urmează tratamentul corect și se prezintă regulat la controale, poate trăi toată viața cu glaucom fără a pierde vederea. Aceasta este diferența pe care o face diagnosticul timpuriu.

Aflați mai multe despre tratamentele pentru glaucom disponibile la clinica noastră.

Importanța Screeningului Oftalmologic

Screeningul oftalmologic nu înseamnă să mergi la medic doar când ai o problemă vizibilă. Înseamnă controale regulate, chiar dacă vezi bine, tocmai pentru a depista bolile care evoluează fără simptome – glaucomul fiind cel mai important exemplu.

Gândiți-vă la screeningul oftalmologic exact ca la analizele de sânge anuale sau la ecografia abdominală periodică – investigații pe care le facem nu pentru că avem simptome, ci pentru că vrem să știm că suntem sănătoși și pentru că, dacă există o problemă, să o depistăm când este încă rezolvabilă.

Un control oftalmologic complet pentru depistarea glaucomului include:

Măsurarea tensiunii intraoculare – tonometrie
Examinarea nervului optic – biomicroscopie și fotografierea fundului de ochi
Tomografia OCT a nervului optic și a stratului de fibre nervoase retiniene – detectează modificări fine, invizibile la examinarea clinică obișnuită
Câmpul vizual computerizat – evaluează dacă există pierderi ale vederii periferice
Gonioskopie – examinarea unghiului de drenaj al ochiului

Niciuna dintre aceste investigații nu doare, niciuna nu necesită internare – dar împreună pot salva vederea unui pacient care altfel nu ar fi știut că are glaucom.

Cine Are Risc de Glaucom?

Persoanele peste 40 de ani: Riscul de glaucom crește semnificativ odată cu vârsta. Dacă până la 40 de ani glaucomul este relativ rar, după această vârstă prevalența crește progresiv. Vârsta de 40 de ani este pragul de la care screeningul oftalmologic devine obligatoriu, nu opțional.

Persoanele cu istoric familial de glaucom: Glaucomul are o componentă genetică importantă. Dacă un părinte, frate sau soră are sau a avut glaucom, riscul personal este de 4-9 ori mai mare față de populația generală. Acești pacienți trebuie să facă screening anual, chiar dacă nu au niciun simptom.

Pacienții cu alte boli oculare: Anumite afecțiuni oculare cresc semnificativ riscul de glaucom secundar – miopie severă, hipermetropie marcată, uveite, traumatisme oculare anterioare, utilizarea îndelungată de corticosteroizi. Pacienții cu aceste afecțiuni necesită monitorizare regulată a presiunii intraoculare și a nervului optic.

Alte grupe de risc importante:

Persoanele cu diabet zaharat oder hipertensiune arterială – afecțiuni sistemice care afectează circulația sanguină, inclusiv la nivelul nervului optic
Persoanele cu cornee subțire – un factor de risc independent pentru glaucom
Pacienții care folosesc corticosteroizi pe termen lung – sub orice formă (picături, pastile, spray-uri nazale sau inhalatoare)

Cât de Des Trebuie Să Faci Screening pentru Glaucom

Frecvența controalelor oftalmologice depinde de profilul de risc al fiecărei persoane:

Fără factori de risc cunoscuți: Control oftalmologic complet la fiecare 2-3 ani după vârsta de 40 de ani și anual după 60 de ani.

Cu factori de risc (istoric familial, miopie severă, diabet, corticosteroizi): Control anual sau chiar la 6 luni, în funcție de recomandarea medicului oftalmolog.

Pacienți deja diagnosticați cu glaucom sau hipertensiune oculară: Monitorizare la 3-6 luni – tensiunea oculară, câmpul vizual și OCT nervului optic, conform unui protocol stabilit de medicul curant.

Nu așteptați să aveți simptome. Nu așteptați să „vedeți mai rău”. Până atunci, poate fi prea târziu pentru a recupera ce s-a pierdut.

Descoperiți mai multe informații valoroase despre oftalmologie și sănătatea ochilor vizionând materialele realizate de experți în domeniu de pe canalul nostru de YouTube.

Nachrichten - 25th Juni 2026

Glaucomul: De Ce Este Periculos și Cum Îl Poți Depista la Timp